Definire
Testul psihologic înseamnă proba care implica o sarcină identică de executat pentru toţi subiectii examinaţi şi care dispune de tehnici precise pentru aprecierea succesului sau esecului şi pentru notarea numerica a reuşitei (instrumente ştiinţifice de măsurare a psihismului uman).
Încercările de definire sunt extrem de variate, deoarece pot surprinde aspectele esenţiale ale acestui concept. Astfel, L. Cronbach consideră testul ,,o procedura sistematică pentru compararea comportamentului a două sau mai multe persoane“. Este vorba de o comparare statistică, cantitativă şi calitativă a rezultatelor unui individ cu cele ale altei persoane plasate în aceeaţi situatie. Compararea se face pe baza unui etalon, adică a unui sistem metric de referinţă şi ea are drept scop clasarea individului uman într-o ierarhie cantitativă sau calitativă .
Tipuri de teste
Testele psihologice se impart in:
- teste de personalitate;
- teste care masoara aptitudini de tipul inteligentei, memoriei, atentiei;
Testele de personalitate,contin de obicei, itemi(intrebari) cu privire la felul persoanei de a reactiona in diferite situatii. De aceea in cazul acestora nu exista raspunsuri bune sau rele.
Testele de aptitudini prezinta probleme de rezolvat de tipul celor logice, matematice, verbale,luarii de decizii sau dau sarcini de memorare si de concentare a atentiei,inregistrand gradul de dezvoltare al aptitudinii vizate.
Interpretarea rezultatelor unui test
Un test reflecta doar o parte din aptitudinile si cunostiintele unei persoane, nu tot ce se poate stii despre respectivul individ. Starea de moment a persoanei poate influenta rezultatele testului. De aceea este bine sa fiti supiciosi si sa nu-ti formezi o imagine de sine doar pe baza rezultatelor la un test.
Validitatea testului psihologic
Validarea unui test psihologic reprezintă un ansamblu de proceduri cantitative şi calitative care au drept finalitate asigurarea valabilităţii lui. Validarea este întotdeuna legată de o situaţie particulară, ea ar avea o finalitate diferită dacă ar fi obţinută în alte condiţii, folosind alte eşantioane sau alte metode de analiză ( de exemplu între o
trăsătură măsurată prin test şi manifestarea reală a trăsăturii respective).
Fidelitatea testului psihologic
Fidelitatea reprezintă calitatea statistică ce face ca subiecţii să obţină rezultate relativ constante la testări succesive făcute cu aceeaşi probă.Fidelitatea testului indică până la urmă dacă rezultatele obţinute cu ajutorul lui sunt într-adevăr caracteristice persoanelor respective sau sunt efectul unor factori externi sau chiar accidentali.
Fidelitatea testului se calculează în funcţie de:
1. Stabilitatea în timp a rezultatelor obţinute la acelaşi test de către aceleaşi persoane. Se aplică proba de mai multe ori aceloraşi subiecţi la un anumit interval de timp şi se calculează corelaţiile dintre seriile de rezultate obţinute. Cu cât ele sunt mai mari fidelitatea testului este mai ridicată.
2. Stabilirea rezultatelor aceloraşi persoane testate cu 2 forme echivalente (2 variante) ale aceluiaşi test.
3. Stabilirea rezultatelor atunci când aceiaşi subiecţi sunt examinaţi cu acelaşi test de către examinatori diferiţi.
Coerenţa internă a testului
Coerenţa testului presupune examinarea particulară a fiecărui item pentru a stabili gradul său de relevanţa faţă de dimensiunea vizată.
Coerenţa este data de 2 aspecte:
a) Convergenţa tuturor itemilor testului către obiectivul vizat în test.
b) Omogenitatea testului exprimă coerenţa internă a testului în funcţie de utilizarea unui procedeu de divizare.
Scurt Istoric
Testele psihologice construite pe baze ştiinţifice datează doar de aproximativ o sută de ani. Apariţia lor este legată de constituirea, în a doua jumătate a secolului trecut, a psihologiei ştiinţifice şi, în cadrul ei, a metodelor psihometrice.
O contributie importantă în acest domeniu şi-au adus-o, în Germania, Ernst H.Weber (1795-1878), Gustav Th. Fechner (1801-1887) şi Hermann von Helmholtz (1821-1894), prin preocuparea lor pentru măsurarea precisă a fenomenelor psihice, prin punerea la punct a tehnicilor de analiză a reacţiilor şi prin utilizarea metodelor matematice la interpretarea rezultatelor.
Un moment important în dezvoltarea metodei testelor îl reprezintă anul 1917, când, în SUA, este iniţiată prima administrare colectivă a testelor mintale. Este vorba despre instrumentele "Army Alpha" şi "Army Beta" create de profesorul de la Harward - devenit ulterior colonelul - Robert M. Yerkes şi colaboratorii săi, destinate recrutării soldaţilor americani care urmau să fie trimişi să lupte în Europa.
De la acea dată, testarea colectivă a fost utilizată pe scară largă, mai ales în orientarea şcolară şi în cercetările psihologice şi pedagogice. Army Alpha şi Beta au influenţat mult construcţia ulterioară a testelor de inteligenţă. Army Alpha este compus din opt subteste: (1) urmărirea unor instrucţiuni verbale; (2) raţionament aritmetic; (3) judecăţi practice; (4) perechi de sinonime-antonime; (5) propoziţii amestecate; (6) completarea de şiruri de numere; (7) analogii; (8) cunoştinţe generale. Army Beta este un test neverbal cu administrare de grup proiectat pentru analfabeţi şi recruţi care nu cunosc engleza. Pe baza performanţelor la testele Army Alpha şi Beta, se extrage o serie de concluzii cu referire la diferenţele etnice legate de inteligenţă.
Elevi :
De la acea dată, testarea colectivă a fost utilizată pe scară largă, mai ales în orientarea şcolară şi în cercetările psihologice şi pedagogice. Army Alpha şi Beta au influenţat mult construcţia ulterioară a testelor de inteligenţă. Army Alpha este compus din opt subteste: (1) urmărirea unor instrucţiuni verbale; (2) raţionament aritmetic; (3) judecăţi practice; (4) perechi de sinonime-antonime; (5) propoziţii amestecate; (6) completarea de şiruri de numere; (7) analogii; (8) cunoştinţe generale. Army Beta este un test neverbal cu administrare de grup proiectat pentru analfabeţi şi recruţi care nu cunosc engleza. Pe baza performanţelor la testele Army Alpha şi Beta, se extrage o serie de concluzii cu referire la diferenţele etnice legate de inteligenţă.
Elevi :
- Pelin Valentina
- Raduta Bianca
- Stanciu Alexandru
- Strambeanu Nicoleta
- Trif Daria
- Zaharescu Claudia
Profesor : Enescu Liliana
